Spune-mi care mama-anume Cea mai scumpă e pe lume? Puii toți au zis de păsări, Zarzarii au zis de zarzari, Peștișorii, de peștoaica, Ursuleții, de ursoaica, Serpisorii, de șerpoaica, Tigrisorii, de tigroaică, Manjii toți au zis de iepe, Firul cepii-a zis de cepe, Nucii toți au zis de nuca, Cucii toți au zis de cuca, …

Bolta şi-a cernit năframa Ca o mamă întristată, Floarea-soarelui pe câmpuri Pleacă fruntea-ngândurată. Zarea-şi picură argintul Pe ovezele de aur, Ostenit, din aripi bate, Ca un vis pribeag, un graur. Codrul cântăreţii-şi culcă, Doarme trestia bolnavă, Dorm doi pui de nevăstuică Sub o brazdă de otavă. S-a oprit trudita moară, Doarme apa la irugă, Răzimat …

Dragă-mi este dragostea bântuită de sprâncene, de sprâncene pământene, lungi, pieziș-răsăritene. Dragă-mi este dragostea, soarele din an în veac, dragostea ce poartă-n ea moarte-ades și-ades un leac. Spune-se că-n holdă coaptă macul îl dezbraci c-o șoaptă. Dragă-mi este dragostea care zice: nu și da. Dragă-mi este dragostea, mare face inima, mare pe cât lumea-zare, mică …

Între doi munţi dimineaţa e o ceaţă uşoară ca un suflet – sufletul oamenilor, înălţându-se atât de sus încât până şi munţii trebuie să se recunoască învinşi.

Dorul meu, Deschide-ţi cartea pecetluită, Şi-ţi răsfiră-n soare, şi-ţi răsfiră-n vânt Paginile-n care, peste-albastru-ţi cânt, Şi-a cernut tăcerea pulberea-i cernită…   Dorul meu, Deschide-ţi cartea pecetluită, Şi mă-nvaţă iarăşi cântul bunei veşti, Să mi-l cânt, cum cântă florile-n fereşti, Oglindită-n geamul larg deschis în soare…   Dorul meu, În suflet mi-a crescut o floare! Apăr-o …

Nu-i o treabă oarecare faptul de-a picta o floare. Cine crede astfel face lucruri strâmbe și sărace, cine spune astfel pune poama rea cu cele bune; cui îi place-așa ceva să se-nghesuie, să ia, zice – ca un lujer stând să-nspice – rezemată la fereastră, Alexandra, fata noastră. Mai întâi și mai-nainte, spuse ea, cătând …

Singurateca ea mă asteapta să-i vin acasa, In lipsa mea ea se gindeste numai la mine, ea cea mai draga si cea mai aleasa dintre roabele sublime. Ei i se face rău de singuratate ea sta si spala tot timpul podeaua până o face de paisprezece carate si tocmai să calce pe dinsa licheaua. Ea …

Copacii albi, copacii negri Stau goi în parcul solitar Decor de doliu funerar … Copacii albi, copacii negri. În parc regretele plâng iar … Cu pene albe, pene negre o pasăre cu glas amar Străbate parcul secular … Cu pene albe, pene negre … În parc fantomele apar … Si frunze albe, frunze negre; Copacii …

Si totusi există iubire Si totusi există blestem Dau lumii, dau lumii de stire Iubesc, am curaj si mă tem. Si totusi e stare de veghe Si totusi murim repetat Si totusi mai cred în pereche Si totusi ceva sa-ntâmplat. Pretentii nici n-am de la lume Un pat, întuneric si tu Intrăm în amor fără …

Octombrie-a lasat pe dealuri Covoare galbene si rosii. Trec nouri de argint în valuri Si cânta-a dragoste cocosii. Ma uit mereu la barometru Si ma-nfior când scade-un pic, Caci soarele e tot mai mic În diametru. Dar pe sub cerul cald ca-n mai Trec zile albe dupa zile, Mai nestatornice si mai Subtile… Întârziata fara …