La granița dintre România și Republica Moldova, ascuns între dealuri blânde și întinderi de ape, se află unul dintre cele mai impresionante și mai puțin promovate proiecte inginerești din această parte a Europei: Barajul Stânca-Costești. Un colos ridicat în vremuri tulburi, cu scopuri mari și povești multe.
🌍 Unde se află Barajul Stânca-Costești?
Barajul se întinde pe râul Prut, între localitățile Stânca (jud. Botoșani), România, și Costești (raionul Rîșcani), Republica Moldova. Este, de fapt, un baraj comun româno-moldovenesc, operat și întreținut în parteneriat între cele două țări vecine.
🗺️ Coordonate: Aproximativ 48°12′N 26°42′E
🛠️ O construcție cu dublu scop: energie și siguranță
Finalizat în 1978, barajul a fost construit în urma unor inundații catastrofale în anii ’70. Principalele scopuri au fost:
-
Controlul viiturilor și prevenirea inundațiilor pe Prut
-
Producerea de energie electrică (centrala hidroelectrică are o capacitate modestă, dar stabilă)
-
Asigurarea debitelor pentru irigații și consum industrial
-
Crearea unui lac de acumulare ce aduce beneficii și pentru biodiversitate
🖼️ Imagine sugerată: vedere aeriană a barajului, cu lacul întins în fundal și satul Stânca pe mal
🌊 Lacul Stânca-Costești – o mare interioară cu potențial turistic
Lacul format în urma barajului este unul dintre cele mai mari lacuri de acumulare din România și Moldova – cu o suprafață de aproximativ 59 km². În prezent, lacul este:
-
un loc de pescuit sportiv apreciat (crap, știucă, biban)
-
o zonă de recreere și plajă neamenajată frecventată local
-
o rezervație de păsări de apă – adesea comparată cu mini-Dunărea de Nord
🖼️ Imagine: apus peste luciul lacului, cu siluete de pescari în barcă
🏗️ Un baraj cu… două țări
Ceea ce face Barajul Stânca-Costești cu adevărat special este caracterul său transfrontalier:
-
Are două centrale hidroelectrice, câte una de fiecare parte
-
Se află sub administrație mixtă, cu un comitet interstatal de coordonare
-
Este un simbol al colaborării româno-moldovenești, chiar și în vremuri de tensiuni politice
🕰️ Povești, legende și realități
-
Localnicii mai în vârstă își amintesc de satele care au fost strămutate sau acoperite de apă în urma construcției barajului – povești similare cu cele de la Vidraru sau Colibița.
-
Există legende despre tuneluri subterane de urgență, construite în perioada comunistă, dar niciodată confirmate oficial.
-
De asemenea, se spune că în timpul construcției au lucrat inclusiv ingineri sovietici, iar partea moldovenească era considerată „strategică” în cadrul Uniunii Sovietice.
🌿 Ce poți face dacă ajungi acolo?
-
🚶♂️ Plimbare pe digul barajului – ai o priveliște panoramică impresionantă
-
🎣 Pescuit sportiv – permisul este necesar, dar capturile pot fi spectaculoase
-
🦆 Observare de păsări de baltă – mai ales primăvara și toamna
-
📸 Fotografie de pe malul stâncos de la Stânca – contrastul între apă și uscat este superb
📌 Cum ajungi la Barajul Stânca-Costești?
-
Din Botoșani: 50 km, pe ruta Ștefănești
-
Din Chișinău: 150 km, prin Bălți – Costești
-
Cu mașina: Este recomandată, pentru flexibilitate. Există drum asfaltat până aproape de baraj.
✨ Un loc între două lumi
Barajul Stânca-Costești este mai mult decât o construcție hidroenergetică. Este un simbol discret al cooperării dintre două popoare, un martor al istoriei recente, dar și o destinație naturală cu potențial turistic uriaș, dar încă nevalorificat. Dacă îți plac locurile uitate de ghidurile turistice, dar pline de substanță, atunci merită cu prisosință o vizită.
