Mănăstirea Putna, una dintre cele mai emblematice ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, este nu doar un simbol al istoriei și credinței românești, ci și un loc încărcat de povești și detalii fascinante pe care puțini le cunosc. Iată câteva aspecte mai puțin știute despre acest loc sacru:
1. Mănăstirea originală a fost distrusă
Deși Ștefan cel Mare a construit mănăstirea între 1466 și 1469, structura inițială a suferit distrugeri majore din cauza unui incendiu și a atacurilor otomane. Cea mai mare parte a bisericii actuale datează din refacerea începută în 1653 sub domnia lui Vasile Lupu și finalizată de Gheorghe Ștefan.
2. Alegerea locului este legendară
Legenda spune că Ștefan cel Mare a ales locul pentru mănăstire trăgând cu arcul de pe un deal din apropiere. Săgeata sa a aterizat în zona în care mănăstirea a fost construită, considerată de domnitor un semn divin.
3. Mormântul lui Ștefan cel Mare ascunde mistere
Mormântul lui Ștefan cel Mare din pronaosul bisericii atrage mii de pelerini anual, dar puțini știu că există speculații cu privire la autenticitatea rămășițelor. Unele teorii sugerează că adevăratele oseminte ar fi fost mutate pentru a fi protejate de eventuale profanări.
4. Mănăstirea a fost un centru cultural important
În timpul secolului al XV-lea, Mănăstirea Putna a devenit un important centru de cultură și artă. Aici s-au copiat manuscrise prețioase, multe dintre ele împodobite cu miniaturi superbe. Una dintre cele mai valoroase opere păstrate este „Tetraevangheliarul de la Putna,” o lucrare de o rară frumusețe artistică.
5. Clopotul legendar al mănăstirii
Clopotul mare al mănăstirii, turnat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, era atât de puternic încât sunetul său se putea auzi la zeci de kilometri distanță. Legenda spune că domnitorul l-a comandat special pentru a marca victoria în bătălia de la Vaslui (1475). Astăzi, clopotul original nu mai există, dar replica sa păstrează vie amintirea vremurilor glorioase.
6. Reînnoirea vieții monahale după comunism
După perioada comunistă, Mănăstirea Putna a cunoscut o renaștere spirituală. În anii 1990, a devenit un loc de pelerinaj important pentru tineri, mai ales datorită unor evenimente precum „Serbarea de la Putna”, organizată pentru a comemora 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare.
7. Codrul secular al Putnei
Puțini vizitatori știu că în apropierea mănăstirii se află unul dintre cele mai bine conservate codri seculari din România, o pădure care a fost martoră la secole de istorie și care oferă o priveliște spectaculoasă pentru cei care iubesc natura.
8. Lăcaș de suflet al lui Mihai Eminescu
Mănăstirea Putna a fost numită de Mihai Eminescu „Ierusalimul Neamului Românesc”. Poetul național a vizitat mănăstirea în 1871, cu prilejul serbării organizate de studenți în cinstea lui Ștefan cel Mare. Putna a fost pentru Eminescu un simbol al unității și al continuității națiunii române.
9. Tainica pictură din altar
Deși biserica a fost repictată de mai multe ori, se crede că în altar se păstrează încă o parte din frescele originale. Experții consideră că aceste picturi ascund influențe bizantine rare, specifice epocii lui Ștefan cel Mare.
Aceste detalii adaugă o dimensiune fascinantă Mănăstirii Putna, un loc care continuă să impresioneze prin istoria sa bogată și spiritualitatea profundă. Fiecare vizită dezvăluie ceva nou despre acest simbol al rezistenței și al credinței românești.
